Viscol pe Curatel |
Datorita pozitiei geografice, a orientarii crestei principale pe directia est-vest cit si a intinderii si masivitatii lor, Muntii Rodnei au o clima continental-moderata, iar pe altitudine are un climat care ajunge la altitudinea maxima pina la caracteristici subpolare.
Temperatura aerului variaza in functie de altitudine si in functie de orientarea nord-sud a versantilor, temperaturile medii anuale fiind mai scazute cu 1ºC pe versantul nordic fata de cel sudic. Pe altitudine temperatura medie anuala a aerului se situeaza in jurul valorii de -1,5º ... -2ºC la altitudini de peste 2000 de metri, 0ºC la altitudini de 2000 de metri, 2ºC la altitudini de 1700-1800 de metri scazind continuu odata cu scaderea inaltimii. Cea mai friguroasa luna este luna ianuarie cu temperaturi medii de -9ºC la peste 2000 de metri, -7ºC intre 1800-2000 de metri, -3,5ºC pa valea Somesului Mare si -4ºC in zona Borsa. Cea mai calduroasa luna este iulie cu temperaturii medii anuale de 3º ... 5ºC la peste 2000 de metri, 17ºC pe versantul sudic si 14º ... 16ºC pe versantul nordic. Numarul zilelor de vara este in medie 20-30 de zile anual la altitudinea maxima si de 40-70 in zonele joase iar numarul zilelor de iarna este de aproximativ 130 de zile la inaltime si de 90 de zile in zonele mai joase.
Nebulozitatea reprezinta gradul in care bolta cereasca este acoperita de nori. In Muntii Rodnei cea mai redusa nebulozitate se inregistreaza in luna februarie iar cea mai ridicata in luna iulie cind fenomenele de advectie si convectie termica si dinamica sustin formarea norilor pe verticala datorita incalzirii neuniforme a solului si a urcarii curentilor de aer pe pantele muntilor. Numarul mediu al zilelor cu cer senin este diferit si in functie de orientarea est-vest fiind mai mic in est (75 de zile) si mai mare in vest (105 zile). Cele mai noroase zile se inregistreaza statistic in perioada aprilie-iunie iar cele mai senine sunt in intervalul august-octombrie. Nebulozitatea in Muntii Rodnei este influentata foarte mult si de miscarile maselor de aer umed care vin dinspre Atlantic si care au un rol important in formare si distributia norilor favorizind o nebulozitate mai ridicata in zona de sud-vest a masivului si mai scazuta in nord-est.
Precipitatiile atmosferice in masivul Rodnei se pot analiza in functie sezon, de altitudine, de circulatia maselor de aer, etc. Astfel in functie de sezon in perioada aprilie-septembrie cad cele mai multe precipitatii reprezentind peste 70% din totalul precipitatiilor medii anuale luna cu cele mai mari valori fiind iunie cind se masoara cantitativ peste 1 300 mm.(Cantitatea de precipitaţii se exprima în mm grosime strat de apă sau l/m²: un strat gros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de un litru repartizată uniform pe o suprafaţă de 1 m²). Iarna (de fapt in periada octombrie-martie) cantitatea precipitatiilor scade pina la 500 mm cea mai uscata luna fiind ianuarie cu 80-90 de mm. Zapada cade cu precadere iarna incepind in medie cu prima jumatate a lunii noiembrie la altitudine mare si cu a doua jumatate din noiembrie in zonele mai joase stratul de zapada depasind in grosime 900 de mm. In partea de est numarul mediu al zilelor in care ninge este de 40 pe an crescind spre vest pina la 70 de zile. Cele mai putine ninsori cad in medie in perioada de la la sfirsitul lunii ianuarie si la incepurul lui februarie. In functie de orientarea nord-sud numarul de zile cu precipitattii este de 120-130 pe versantul nordic si de peste 150 pe versantul sudic. Circulatia vestica a aerului favorizeaza caderea unei cantitati de precipitatii mai mari fata de celelalte masive muntoase din tara.
Vinturile predominante in masiv sunt cele dinspre vest cu precadere dinspre nord-vest. Vinturile de la nord-est au o frecventa mai redusa. Valorile medii ale vitezei vintului sunt in jur de 3,5-4,3 m/s, maximele depasind 35 m/s cu intensificari mai mari pe directia vest-est. In sezonul cald incep sa bata brizele de munte si vale, dimineata spre inaltimi si seara spre zonele joase.