Citeva reguli si recomandari menite sa faca din drumetiile noastre clipe frumoase de bucurie si relaxare si sa ne ajute sa evitam situatii neplacute sau periculoase. Muntele poate reprezenta si un pericol daca nu respectam cateva masuri elementare de protectie. Înainte de a pleca in excursie sau drumetie este bine sa reflectam asupra citorva recomandari izvorite din experientele placute sau mai putin placute decantate in timp din experienta multor generatii de turisti si profesionisti ai muntelui. Principalele aspecte care trebuie luate in considerare inainte de a pleca la drum sunt legate de imbracamintea si echipamentul pe care il luam cu noi, alimentatie, documentarea asupra itinerarului de urmat si situatia marcajelor acestuia, prognoza meteo, locuri cu apa potabila, locuri de campare, etc. Nu este recomandat sa se mearga de unul singur pe munte. Cind se merge in grup este bine ca macar o persoana sa cunoasca bine traseul pe care se va merge.
Documentare
Traseele pe care dorim sa mergem trebuie alese in functie de experienta si pregatirea fizica si mentala a fiecaruia. E bine sa discutam cu prieteni care au mai fost pe traseul ales, cu salvamontul, cabanierii, padurarii, ciobanii si localnicii despre starea traseului, despre existenta locurilor mai periculoase, poteci, podete, marcaje, refugii si cabane. Este indicat sa luam cu noi o harta a muntelui unde dorim sa mergem cu traseele turistice marcate si o busola. De asemenea este bine sa ne informam din timp despre telefoanele utile din zona: salvamont, politie, salvare. Foarte important este sa ne informam rudele, prietenii, cunostintele, cabanierii de la cabanele unde ne cazam asupra traseului pe care vrem sa-l urmam, pe ce traseu si cit credem ca va dura excursia.
Alimentatie
Nu e recomandat sa consumam bauturi alcoolice si sa fumam inainte sau in timpul excursiei, caci acestea slabesc organismul, diminueaza capacitatea de efort, iarna favorizand degeraturile. Una dintre problemele esentiale este necesarul alimentar. Chiar si alpinistii cu experienta au probleme cand trebuie sa faca necesarul de alimente pentru o perioada de 6 - 10 zile sau chiar mai mult. In functie de traseu, durata, anotimp, varsta calculam necesarul de alimente evitind pe cit posibil condimentele prea tari, excitantele, tigarile si alcoolul. Pe munte, in sezonul de iarna se recomanda cu precadere substantele grase si zaharoase, bauturile calde si bine indulcite, in pauzele mai mari puteti consuma dulciuri (zahar, glucoza, miere, etc.).
Meteo
Este bine sa ne informam in legatura cu prognoza meteo pentru cel putin 24 de ore si evitam drumetiile pe vreme nefavorabila; in caz de furtuna sau ploaie cu descarcari electice, trebuie sa evitam ccrestele si sa nu ne adapostim langa copaci izolati, inalti sau langa stanci, care ar putea atrage traznetele; in caz de ceata, ploaie puternica sau viscol trebuie sa cautam urgent un adapost sa evitam strigatele si zgomotele puetrnice in zonele unde se pot produce avalanse.
Echipament
Echipamentul pentru munte trebuie sa fie adecvat anotimpului si traseului pe care il vom parcurge. Nu trebuie sa incarcam rucsacul peste limite rezonabile. In rucsac vom pune jos lucrurile usoare (sac de dormit, salteaua izolatoare), apoi vin lucrurile cu greutatea medie,iar in dreptul omoplatilor se vor pune cele mai grele.Deasupra si de alungul exteriorului vom pune iar lucrurile usoare. Unul din proverbele muntelui este: "Sa-mi arati ranita ta si eu iti voi spune,cine esti si cum mergi!"
Trusa medicala
O mica trusa de medicamente pentru drumetii montane nu trebuie sa lipseasca nici unui turist. Trebuie sa contina medicamente pentru prevenirea racelilor, pansamente pentru rani, antiinflamatorii, unguent pentru intinderi musculare, etc. Astfel este bine sa avem: aspirina, vitamina C, Algocalmin, Saprosan, Biseptol, comprese sterile, fasa elastica, leucoplast antiseptic, rivanol, apa oxigenata, etc. Anuntati orice accident primului post salvamont, prin mobil, telefonul oricarei cabane sau prin mesager, direct la primarie sau la cel mai apropiat post de politie din zona.
Reguli pentru tactica de mers
In mers incercam sa avem un pas regulat, deoarece mersul grabit si inconstant duce la epuizarea resurselor de energie intr-un timp foarte scurt; la pornire mergem intr-un ritm mai lent, ajungand treptat la viteza normala de mers. Incepem mersul in asa fel ,ca sa fie suficienta respiratia numai pe nas; - la urcare, calcam pe toata talpa, cu genunchii usor indoiti; la coborare calcam, de asemenea, pe toata talpa, dar cu genunchii mai mult impinsi inainte si bustul aplecat; - lungimea pasului trebuie sa fie proportionala cu talia si raportata la inclinatia pantei; - respiratia sa fie linistita, adaptata la viteza de deplasare, iar ritmul de mers sa fie variabil in functie de inclinatia terenului; - pe pantele cu iarba, putin inclinate (25 grade), si pantele foarte inclinate (peste 40 de grade), urcarea se face direct, intre aceste inclinatii, urcarea se face in serpentine; - pe grohotisuri urcarea se face pe bolovanii mari, iar la coborare numai pe grohotisul marunt; - ordinea de mers va fi in coloana, cate unul; cei mai putin initiati vor fi incadrati in coloana imediat dupa conducatorul grupului, iar ultimul va fi intotdeauna o persoana cu experienta mai mare pe munte; - intotdeauna se merge in ritmul celui mai slab din grup; daca se doresc ture rapide ne alegem partenerii la acelesi nivel de pregatire fizica; - dupa primele 20 de minute de mers se va face o pauza mica de citeva minute; prima pauza mai mare (20-30 minute) se va face dupa 2 ore de mers; - mersul trebuie sa fie constant ,ritmic si fara pauze dese si lungi, fiecare oprire mai lunga reducind randamentul considerabil; Opririle mai lungi de 1-1,5 minute sa le eliminam pentru a mentine un randament maxim si sa eliminam racirea corpului si implicit scaderea randamentului; pentru opririle tehnice e suficient maximum un minut pentru schimbarea unui tricou, legare in coarda, fotografiere, legare de coltari, manevre de asigurare, baut apa sau de scos mancare din ranita; - in timpul mersului se recomanda sa vorbim cat mai putin si in nici un caz cu voce tare; asta va ajuta sa ne reglam respiratia si ne da posibilitatea sa ascultati semnalele corpului, cum se adapteaza el incetul cu incetul dar constant pentru un efort de durata; - este bine sa bem apa numai la sfarsitul pauzelor inainte de a porni din nou la drum; - iarna, pe vreme rea (viscol, ceata, ger), ne vom deplasa in grup compact, daca zona nu prezinta pericol de avalanse; - nu trebuie, sub nici un motiv, sa ramanem in urma grupului iar grupul nu trebuie niciodata sa lase pe cineva in urma; - nu e bine sa ne abatem de la traseu, evitati scurtaturile si respectati marcajele turistice. - inainte de a ajunge la telul propus (cucerirea varfului,cabana,gura pesterii) vom merge ultimile 5-10 minute din ce in ce mai incet; - la aparitia de crampe musculare (semn de deshidratare si lipsa de saruri minerale) sa nu ne oprim pe loc, numai sa reducem viteza de mers. - la traversarea pantelor prielnice avalanselor, trecerea se face la o distanta de cativa metri intre membrii grupului; cei din spate vor calca exact pe urma lasata de capul coloanei.
Furtuna pe munte
Ploia, grindina si descarcarile electrice ne pot surprinde intr-o zona muntoasa. Cele mai periculoase sunt varfurile si crestele expuse, deoarece muntii atrag norii generatorii de trasnet, iar varfurile favorizeaza descarcarile electrice. Daca ne prinde furtuna nu e bine sa ramanem pe varfuri sau creste expuse, pe teren plat neprotejat. Daca furtuna poate fi prevazuta, mai bine nu plecam pe traseu. Daca furtuna este pe cale sa se declanseze si nu mai putem cobori, trebuie sa ne indepartam cat mai rapid posibil de crestele expuse si de orice ridicatura. Mijlocul unei creste este preferabila extremitatilor sale. Este bine sa ne aflam pe panta inferioara a unui grohotis, pe un bloc ales ca loc de sezut, dar sa nu fie singurul punct mai inalt de pe o suprafata plata. Vom evita arborii inalti sau izolati. Daca trasnetul este iminent, trebuie sa cautam foarte repede un loc relativ protejat de impactul direct cum ar fi o platforma, o panta usoara, o ridicatura dominata de un punct inalt vecin (acesta trebuie sa fie la cel putin 1 m si mai departe de orice perete vertical). In nici un caz nu ne vom adaposti in surplombe, fisuri sau sub stanci verticale. Ridicatura, stanca in vecinatatea careia ne adapostim trebuie sa fie de 5-10 ori mai mare decat a inaltimea noastra in pozitie ghemuit. Locul ar fi bine sa fie cat mai uscat posibil, fara licheni si cit mai departe de adancituri, grote, fisuri, cu exceptia cazului cand sunt spatioase si permit sa ne asezam la cel putin 1 m de perete si sa avem 3 m deasupra capului. Sunt periculoase grotele si intrarile lor, surplombele existand riscul formarii unei punti de scurtcircuit peste deschizatura. Desi par niste refugii bune, in timpul unei furtuni cu descarcari electrice, grotele, gropile, depresiunile care au marginile mai mici de 1m - 1,50m nu sunt deloc sigure. Este indicata pozitia ghemuit si ofera o mai buna protectie deoarece distanta dintre diferite puncte de contact cu piatra este cea mai mica. Nu vom atinge peretii de stinca cu mana, capul sau umarul. Trebuie sa izolam punctul de contact cu stanca cu un material izolant: coarda din fibre sintetice, bocanci, gluga cauciucata, un sac de dormit impaturit, un obiect de imbracaminte, etc. Daca furtuna ne prides pe o brana si suntem expusi unei caderi, trebuie sa te asiguram. Punctul de fixare trebuie sa fie cat mai aproape pentru a reduce gradientul de potential in lungul corzii. Rapelul ar putea fi o metoda de a scapa cat mai repede din zona periculoasa, dar tine de probabilitati, iar o descarcare ar putea taia coarda. Pioletii si pitoanele se pot aseza in rucsacul asezat in apropiere. Daca ne prinde furtuna pe un teren degajat si nu e nici o zona de protectie, vom sta intr-o pozitie ghemuita. Daca trasnetul loveste persoana lovita de fulger va avea un soc, arsuri, i se poate opri respiratia, pot aparea convulsii, cu oprirea inimii si fibrilatii. Primul ajutor va cuprinde respiratia gura la gura, in cazul opririi respiratiei, masajul zonei toracice in cazul opririi contractiilor cardiace. Dupa rezolvarea problemelor cauzate de soc se vor trata arsurile.
Camparea
Trebuie sa ne informam inainte de plecare cu privire la locurile de campare de pe trasee pentru a aflat unde se gasesc acestea si unde este voie sa instalam cortul si unde nu. Sunt locuri in parcurile nationale si in zonele ocrotite de lege unde nu e voie sa instalam cortul decit in locuri special amenajate. In unele zone de exemplu este interzis sa se faca focul si sa se faca santuri in jurul cortului. Este interzis sa facem focul in padure sa aruncam chibrituri sau tigari aprinse. La plecarea dintr-un popas vom lasa curat in urma noastra.
Intilnirea cu animalele
Alte sfaturi. Reguli generale de urmat in drumetii
Nu plecam in drumetie daca suntem obositi, bolnavi sau daca ne aflam in convalescenta. Pe munte vom evita sa strigam si sa facem orice alte zgomote in zonele unde se pot produce avalanse.