Munţii Rodnei

Flora din Munţii Rodnei

Opaitul Muntilor Rodnei (foto Dorin Circu)

Vegetatia din muntii rodnei este foarte bogata si variata prezintand caracteristici comune muntilor Carpati. Se diferentiaza in masiv in functie de altitudine, topoclimat, orientarea crestelor, soluri, expozitie, etc. Fata de Carpatii Meridionali, în Muntii Rodnei etajul alpin se delimiteaza la altitudini mai coborâte cu aroximativ 150-200 m, datorita pozitiei lor nordice.

Padurile incep de la baza muntelui si se intind pina la 1600-1700 m. La poale sunt padurile de foioase in special de fag (Fagus silvatica) pina pe la 1300-1400 m care coboara vaile pana pe la 300-500 m aici intilnindu-se ocazional si carpenul (Carpinus betulus) sau gorunul Quercus petrea). Pajistile montane din aceste zone sunt formate din cimpuri de iarba cimpului (Agrostis tenuis), alaturi de care mai apare pieptanarita (Cynosurus cristatus), paiusul (Festuca pratensis), paiusul rosu (Festuca rubra), etc.

Urmeaza pe inaltime padurile de conifere formate din molid (Picea abies) in majoritate si brad (Abies) de pe la 1100 pina pe la 1500 m. În zonele despadurite din acest subetaj se întâlnesc pajisti formate din iarba câmpului (Agrostis tenuis), paius rosu (Festuca rubra), luceafarul (Scorzonera rosea). De pe la 1600-1700 incep sa devina dominante tufarisurile de jneapan (Pinus mugo) care se intindeau odinioara pe culmile tuturor vârfurilor din masiv pâna la 2100 m dar care au fost defrisate masiv in scopul pasunatului pastrindu-se in zonele protejate si pe versantii greu accesibili. Se mai intilnesc tufarisuri de afin (Vaccinium myrtillus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi). ierburi ca Hypericum maculatum, Calamagrostis villosa, Scorzonera rosea si Deschampsia caespitosa, Oreochloa disticha, Potentilla ternata, Festuca airioides, Festuca nigrescens, Juncus trifidus, Oreochloa disticha. Pe vârfurile cele mai înalte se gasesc tufarisuri scunde crioxerofile formate din azaleea de munte (Loiseleuria procumbens), afinul vânat pitic (Vaccinium gaultherioides) si o subspecie endemica de vuietoare (Empetrum nigrum subspecia hermafroditum), sau cele edificate de salciile pitice (Salix herbacea, S. reticulata). Pe stincile calcaroase se gasesc Saxifraga paniculata, Artemisia ariantha, Helianthemum alpestre, Leontopodium alpinum, Dryas octopetala. Se mai intilnesc specii ca Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Parnassia palustris, Silene pusilla, Glium anisophyllum, Acinos alpinus, Cardaminopsis neglecta, Oxyria digyna, etc.

Gentiana albastra (foto Dorin Circu)

In Muntii rodnei se intilnesc zone restrinse cu exemplare rare cum sunt Zimbrul (Pinus cembra), zada sau laricele (Larix decidua), tisa (Taxus baccata) - foarte rar, intilnit doar in zona masivului Cormaia unde se mai gasesc citeva exemplare, mesteacanul pitic(Betula nana).

Plante ocrotite de lege in Muntii Rodnei sunt: tisa (Taxus baccata), smirdarul (Rhododendron kotschyi), zimbrul (Pinus cembra), zada (Larix decidua), floarea de colt (Leontopodium alpinum), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), ghintura galbena (Gentiana lutea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), vulturica (Hieracium aurantiacum), opaita (Lychnis nivalis), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris).