Munţii Rodnei

Peşteri în Munţii Rodnei

Pestera Izvorul Tausoarelor face parte din complexul carstic Tausoare-Zalion si se gaseste in zona superioara a bazinului Gersa pe versantul nordic al Muntelui Basca. A fost descoperita in anul 1955 de invatatorul Leon Birte speolog amator. Este una din cele mai lungi pesteri din Romania cu o lungime totala a galeriilor de 16 km. Este rezervatie științifică a Academiei Române iar zona din preajma intrarii este teritoriu de protectie menit sa asigure un climat corepunzator in interior. Pestera este inchisa si accesul turistilor este interzis. Intrarea în peșteră se află la altitudinea de 950m iar adincimea maxima este la 600 m altitudine fiind pestera cu cea mai mare profunzime din Romania. Pestera este relativ tinara fenomene carstice clasice cum ar fi stalactitele si stalagmitele, doar anthodite dar are unele atractii deosebite cum ar fi depozitul fosilifer din Sala Oaselor de Urs, mirabilitul din Sala de Mese, oulofolitele din Galeria gipsului și mai cu seamă, Bilele de Tăușoare unice din ce se stie pe plan mondial. Caile de acces spre pestera sunt trei: una pe drumul din Rebrisoara spre Gersa I , Gersa II, Lusca Carstii, piriul Izvorul Tausoarelor pina la intrarea in pestera; a doua cale de acces pe drumul Telciu, Telcisor, in continuare pe linga paraul Buscatul, Poiana Ursului. A treia cale este din Parva pe piriul Valea Vinului si se coboara pe la izvorul piriului Izvorul Tausoarelor pina la pestera.

Pestera lui Maglei se afla foarte aproape de Pestera Izvorul Tausoarelor putin mai la nord de aceasta pe linga piriul Izvorul lui Maglei. Forma ei este asemenea unui put vertical cu adincimea de 6 m care se termina cu o sala de dimensiuni reduse.

Pestera Jgheabul lui Zalion Se gaseste la nord de Pestera Izvorul Tausoareleor dar la distanta mult mai mare decit cea pina la Pestera lui Maglei. Mai precis se gaseste in zona de formare a piriului Izvorul Orbului afluent al piriului Valea Seaca. A fost descoperit tot de invatatorul Leon Birte in anul 1968. Pestera are 475 de metri lungime iar cu galeriile secundare ajunge la 570 m. Adincimea este de 135 m si este considerată cea mai dificila și denivelata peștera din România fiind foarte îngustă și presărată cu numeroase cascade, sifoane si citeva spatii mai largi in forma de sali. Cursul de apa iese din pestera in Izbucul Izvorul Rece. Principala cale de acces este din Telciu, Telcisor pe Valea Seaca, de-a lungul Izvorului Orbului pina la intrarea in pestera.

Pestera Zinelor se afla la est de Vf. Gancealu la izvorul piriului Zinei in bazinul superior al raului Rebra. Are o lungime de 4269 m si o adincime de 110 de metri fiind considerată peștera cu coeficientul de ramificație cel mai mare din România. calea de acces cea mai usoara este pe drumul de la Parva pe valea riului Rebra, pe piriul Gusetu si piriul Izvorul Zinei pina la intrarea in pestera.

Pestera de sub Paltin (sau Pestera Laptelui) se afla pe versantul drept al pârâului Izvorul Laptelui, afluent pe dreapta a Aniesului Mare, la sudul culmii dintre vf. Laptelui mare si Galatului. Are o galerie orizontala cu lungime de 20 de metri. Calea de acces principala este pe drumul cre pleaca din Anies pe valea Aniesul, Valea Aniesul Mare, piriul Izvorul Laptelui pina la izvoare unde se gaseste intrarea in pestera.

Pestera de la Izvorul Izei are o lungime 2500 m si o diferenta de nivel de 100 de metri si este situata pe versantul nordic al vf. Batrâna, la 1310 m alt. Are o galerie cu un curs de apa subteran care dispare intr-un sifon. Acest fir de apa are si un afluent subteran care strabate o sala imensa cu stalactite si stalagmite. La 300 de metri de intrare este o cascada de 23 de metri inaltime. Apele din pestera ies la suprafata sub forma unui izvor care constituie in fapt chiar izvorul Izei. Accesul la pestera se face pe drumul forestier care pleaca de pe dealul Moiseiului pina la izvorul Izei de unde mai sunt vreo trei km spre sud-est pina la intrarea in pestera.

Pestera de la Piatra Busuiocului (sau Pestera de la Obirsie) are 31 m lungime, adincimea de 5 m si s-a format pe versantul sudic al Muntelui Batrâna, pe malul drept al pârâului Piatra Busuiocului la altitudinea de 1652m.

Pestera Baia lui Schneider (Pestera din Dealul Popii) are 489 m lungime, se afla pe versantul sud-estic al vf. Paltinisului la aproximativ o ora de mers de localitatea Valea Vinului. A fost cartografiata de catre C. Goran si Oana Busuioceanu. Pe linga aceste pesteri in Muntii Rodnei se mai gasesc citeva fenomenelor carstice mici aparute in urma eroziunii cum este Poarta lui Benes mai numita si Poarta Corongisului sau Izvorul Albastru al Izei.